Rozătoarele (lat.: Rodentia, din rodere - „a roade”) sunt un ordin de mamifere. Cele mai mari dimensiuni le atinge capibara din America de Sud.
Caracteristicile esențiale ale ordinului, caracteristici care au dus la crearea acestuia și încadrarea sa cu specii sunt:
pielea cu păr; cel mult amfibii; dentiție heterodontă și difiodontă;
membrele anterioare și posterioare terminate cu gheare;
mamifere neadaptate la zbor (fără patagiu); înălțimea mandibulei în dreptul caninului mai mică decât înălțimea mandibulei măsurată în dreptul ultimului molar;
urechile mai scurte decât două lățimi. Incisivii superiori nu au formă de daltă, lipsește a doua pereche de incisivi de la fața lor linguală;
o singură pereche de incisivi superiori; diastema prezentă.Ordin caracterizat prin lipsa caninilor și printr-o dezvoltare mare a incisivilor, cu ajutorul cărora pot roade. Ei sunt cei mai numeroși mamiferi, aproximativ o treime din numărul total. În această grupă se includ veverițele, șoarecii, șobolanii, castorii, țistarii, câinii de preerie și cobaii. Ele sunt animale erbivore. Deoarece incisivii nu au rădăcini, ei cresc mereu. Numai rozând, dinții se tocesc. Sistemul digestiv este de dimensiuni mari, având un intestin foarte lung și un apendice cecal dezvoltat. Ei au mai multe medii de trai: arboricol (veverițe), semiacvatic (castorii, nutriile), semisubteran (șoarecii-de-câmp, țistarii). Rozătoarele se înmulțesc repede, puii născându-se goi și orbi.
